04.03.2024

Poziţia Dizabnet – Reţeaua Prestatorilor de Servicii pentru Persoana cu Dizabilităţi şi a FONSS – Federaţiei Oraganizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale cu privire la forma în care au fost adoptate „Standardele minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi” prin ORDIN nr. 67 din 21 ianuarie 2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 116 din 13 februarie 2024

& Online casino Ireland.

Poziţia Dizabnet şi a FONSS rămâne neschimbată faţă de textul iniţial din septembrie 2024, pe care vi-l redăm integral mai jos. În plus, protestăm public pentru neluarea în consideraţie atât a acelei luări de poziţie, cât şi a modului în care (nu) s-a colaborat cu membri Dizabnet în acest caz, în condiţiile în care au trimis observaţii punctuale privind acele standarde care îi priveau în mod direct şi pentru care au experienţă de ani de zile în derulare de servicii sociale (aici facem referire în mod expres la standardele minime de calitate pentru locuinţele protejate).

Pentru o bună colaborare între Reţeaua Dizabnet, FONSS şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în general, precum şi între Reţeaua Dizabnet, FONSS şi Autoritatea pentru Persoanele cu Dizabilităţi, în special, este esenţial ca rolul prestatorilor de servicii publici şi privaţi să fie luat în considerare, şi orice completare pe care noi o aducem fiecărui act legislativ să fie analizată de factorii responsabili şi să primim un răspuns motivat. Vă reamintim că munca de analiză şi completări legislative pe care o desfăşuram este o activitate voluntară, neremunerată şi este important să ştim de la bun început dacă observaţiile noastre sunt subiectul unei analize reale sau sunt doar formal  solicitate pentru a bifa respectarea procedurii de punere în dezbatere publică.

Dizabnet şi FONSS consideră inacceptabil faptul că cei peste 100 de membri ai celor două entităţi semnatare, marea majoritate prestatori de servicii sociale, nu au fost consultaţi şi implicaţi mai mult în procesul de revizuire al standardelor precizate. Şi acest lucru, în contextul în care încă din luna septembrie a anului 2024, cu ocazia dezbaterilor privind propunerea de standarde care reglementează funcţionarea centrelor destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi, s-a solicitat în mod expres organizarea unei alte  dezbateri publice în care să existe posibilitatea de a discuta şi analiza standardele Locuinţelor protejate dar, totodată, şi de a îngloba experienţa partenerilor sociali neguvernamentali în elaborarea de acte normative, respectând principiile transparenţei şi a consultării.

Deşi, în nenumărate rânduri,  doamna Ministru Rovana Plumb, dar si domnul Secretar de stat Codrin Scutaru,  şi-au exprimat public angajamentul ca în anul 2024 sa nu mai existe instituţii rezidenţiale pentru persoanele adulte cu dizabilitati, concomitent cu angajamentul dezvoltării de servicii în comunitate, totuşi, publicarea actualelor standarde contrazice angajamentul politic exprimat. Constatăm aşadar că exista un interes major în a descrie, a dezvolta şi a fixa practicile şi procedurile care reglementează activitatea şi funcţionarea centrelor rezidenţiale, în condiţiile în care se clamează diminuarea şi închiderea acestora, în detrimentul dezvoltării unor standarde care să încurajeze şi să promoveze cu adevărat traiul în comunitate şi să ofere posibilitatea unei vieţi decente, bazată pe normalitate, pentru persoana adultă cu dizabilităţi.

Considerăm că actualele Standarde minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare organizate ca locuinţe protejate pentru persoane adulte cu dizabilităţi, reglementează de fapt instituţii şi mini-instituţii în care lipseşte viziunea centrării pe persoană şi pe potenţialul de dezvoltare al acesteia.

Spre exemplu, plusul de valoare pe care actualele standarde îl aduc, este unul pur numeric, care ţine doar de numărul redus (maxim 10 persoane) de persoane care pot locui într-o locuinţă protejată, pe când serviciile în comunitate trebuie să fie flexibile, centrate pe persoană, pe experienţele şi potenţialul acesteia (de vreme ce învăţarea la adult este experienţială) şi mai puţin bazată pe norme, formări, consemnări.

Pe de altă parte, uitându-ne la media celor 45 de documente / dosare / proceduri solicitate la nivelul fiecărui tip de serviciu social (inclusiv locuinţe protejate şi căsuţe cu număr mic de beneficiari) continuăm a ne întreba dacă într-adevăr sunt documente absolut necesare pentru a proba şi a conduce la creşterea calităţii serviciilor şi dacă nu încarcă birocratic activitatea unui personal despre care se ştie că nu este suficient, nici ca număr, şi nici ca şi calificare. Opinia noastră, de prestatori cu experienţă în derularea serviciilor sociale este că se solicită un număr exagerat de documente, că timpul pentru realizarea şi completarea acestor documente va fi în detrimentul timpului alocat persoanelor cu dizabilităţi beneficiare ale acestor servicii, ceea ce va scădea şi mai mult calitatea serviciilor sociale prestate. De asemenea, se va ajunge la acelaşi fenomen care este şi azi prezent, de completare formală a documentelor şi de lipsă de interes real asupra nevoilor persoanelor cu dizabilităţi beneficiare.

Concluzionând, actualele standarde reglementează până în cele mai mici detalii funcţionarea unor servicii de tip instituţie sau mini-instituţie în care multitudinea de documente şi circuitul acestora devin cele mai importante aspecte ale activităţii şi nu răspund cerinţelor de a locui în comunitate în spiritul Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati.  În plus este omisă şi legislaţia naţională, deoarece acest act normativ nu are avizul Consiliului de Analiza a Problemelor Persoanelor cu Dizabilităţi conform Art. 92 din Lege 448 / 2024 privind privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Din aceste motive, solicităm retragerea Ordinului privind Standardele minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare organizate ca locuinţe protejate pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, până la momentul în care MMFPSPV va propune o legislație coerentă şi în beneficiul persoanei cu dizabilităţi. Dizabnet îşi exprimă în continuare disponibilitatea de a dialoga şi de a contribui la dezvoltarea unor standarde care reglementează servicii în comunitate, servicii care au în centrul lor persoana cu dizabilităţi. Un ultim argument, pe lângă cel uman, legat de dreptul persoanelor cu dizabilităţi de a duce o viaţă demnă în comunitate, de a experimenta şi de a reuşi să îşi construiască propriul destin, este şi cel financiar, în sensul în care banii publici se cheltuiesc eficient în beneficiul acestora, nu în detrimentul lor.

În Anexă, vă redăm şi adresa din septembrie 2024 transmisă atât MMFPSPV, cât şi DPPD (actual ANPD), reiterând  integral solicitarea iniţială.

 

Persoana de contact Dizabnet: Andreia Moraru, 0723686434, [email protected]

Persoană de contact FONSS: Angela Achiţei, 0745-609209, [email protected]

 

ANEXA

Poziţia Dizabnet cu privire la Proiectul de ORDIN privind „Standardele minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi”

 

Motivând că este necesară armonizarea legislației existente cu prevederile Legii 197/2024 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a publicat un Proiect de Ordin privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor adulte. (Detalii pe: http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/3459-2024-08-11-ordin-mmfpspv)

În același timp, Guvernul a prorogat, pentru a doua oară, prin OG nr.18/2024 anumite termene din actul normativ citat, îndeosebi cele privind evaluarea în vederea acreditării furnizorului şi serviciilor sociale până la data de 31 decembrie 2024. (Detalii pe: http://legestart.ro/guvernul-amana-din-nou-anumite-termene-din-domeniul-serviciilor-sociale/)

Acreditarea unui prestator de servicii sociale este destinat a certifica faptul că acea instituție, organizație sau societate comercială îndeplinește condițiile minime pentru respectarea drepturilor beneficiarilor săi și pentru desfășurarea serviciilor în beneficiul acestora. Certificatul de acreditare / licențiere a serviciilor sociale permite, în mod deosebit, finanțarea din bani publici pentru desfășurarea serviciilor sociale pentru grupuri vulnerabile.

Dizabnet atrage atenția asupra reglementării haotice și lipsite de considerație privind nevoile individuale și specifice ale persoanelor cu dizabilități în procesul de furnizare a serviciilor sociale. Propunerea de noi Standarde de calitate pentru servicii sociale este fundamentată pe cerințele unei legi, nu pe obligația respectării drepturilor și demnității omului, așa cum România și-a asumat prin ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (Lege 221/2024). De asemenea, standardele de calitate menționate se referă deopotrivă la persoane cu dizabilități și persoane vârstnice, deși nevoile acestora diferă în mod fundamental. În cazul persoanelor cu dizabilități, serviciile trebuie să fie centrate pe recuperare și dezvoltarea abilităților pentru un trai independent. A nu se uita în acest sens că dezinstituționalizarea constitue o direcție de acțiune importantă pentru perioada 2024-2024.

Practica membrilor Dizabnet a relevat faptul că acreditarea serviciilor sociale avea un grad mare de formalitate și până în prezent, că respectarea standardelor nu este deloc asociată cu calitatea vieții, că lipsește evaluarea implementării, atât în ceea ce privește prestatorii publici de servicii sociale, cât și la cei privați. Datorită inadvertențelor legislative și a carențelor de evaluare, monitorizare și control funcționează furnizori de servicii sociale care primesc bani publici pentru servicii sociale care nu respectă cerințele strandardelor de calitate, cu repercusiuni grave asupra respectării drepturilor grupurilor vulnerabile, în general, și a persoanelor cu dizabilități, în special. Astfel de cazuri apar periodic în presă, iar autoritățile publice locale și centrale par a fi incapabile să țină sub control acest fenomen.

Solicităm retragerea Proiectului de Ordin privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor adulte până la momentul în care MMFPSPV va propune o legislație coerentă, aplicabilă imediat și fără amânări, adaptată la convențiile internaționale ratificate de România și care să eficientizeze organismele de monitorizare și control ale serviciilor sociale, astfel încât să ne asigurăm că drepturile beneficiarilor sunt respectate cu prioritate, iar banii publici se cheltuiesc în beneficiul acestora, nu în detrimentul lor.

 

Persoana de contact: Andreia Moraru, 0723686434, [email protected]

 

Pozitia Dizabnet propuneri legislative _ mar2024

468 ad